Bizen ware
Ceramica Bizen (備前焼, Bizen-yaki) este un tip de ceramică tradițională japoneză originară din Provincia Bizen, în actuala Prefectură Okayama. Este una dintre cele mai vechi forme de ceramică din Japonia, cunoscută pentru culoarea sa distinctivă roșu-maro, lipsa glazurii și texturile pământii, rustice.
Ceramica Bizen deține denumirea de Proprietate Culturală Imaterială Importantă a Japoniei, iar cuptoarele Bizen sunt recunoscute printre Cele Șase Cuptoare Antice ale Japoniei (日本六古窯, Nihon Rokkoyō).
Prezentare generală
Ceramica Bizen se caracterizează prin:
- Utilizarea argilei de înaltă calitate din regiunea Imbe
- Ardere fără glazură (o tehnică cunoscută sub numele de „yakishime”)
- Ardere lungă și lentă a lemnului în cuptoare tradiționale anagama sau noborigama
- Modele naturale create de foc, cenușă și plasarea în cuptor
Fiecare piesă de ceramică Bizen este considerată unică, deoarece estetica finală este determinată de efectele naturale ale cuptorului, mai degrabă decât de decorațiunile aplicate.
Istoric
Origini
Originile ceramicei Bizen datează cel puțin din „perioada Heian” (794–1185), cu rădăcini în ceramica Sue, o formă anterioară de gresie neglazurată. În „perioada Kamakura” (1185–1333), ceramica Bizen se dezvoltase într-un stil distinctiv, cu obiecte utilitare robuste.
Patronajul feudal
În perioadele Muromachi (1336–1573) și Edo (1603–1868), ceramica Bizen a înflorit sub patronajul clanului Ikeda și al daimyo-urilor locale. Era utilizată pe scară largă pentru ceremoniile ceaiului, ustensile de bucătărie și în scopuri religioase.
Declin și renaștere
Perioada Meiji (1868–1912) a adus industrializarea și o scădere a cererii. Cu toate acestea, ceramica Bizen a cunoscut o renaștere în secolul al XX-lea prin eforturile unor maeștri olari precum Kaneshige Tōyō, care a fost ulterior desemnat Comoară Națională Vie.
Argilă și materiale
Ceramica Bizen folosește lut cu conținut ridicat de fier (hiyose) găsită local în Bizen și în zonele învecinate. Argila este:
- Învechită timp de mai mulți ani pentru a crește plasticitatea și rezistența
- Maleabilă, dar durabilă după ardere
- Foarte reactivă la cenușă și flacără, permițând efecte decorative naturale
Cuptoare și tehnici de ardere
Cuptoare tradiționale
Cerăsătura Bizen este de obicei arsă în:
- Cuptoare Anagama: cuptoare cu o singură cameră, în formă de tunel, construite în pante
- Cuptoare Noborigama: cuptoare cu mai multe camere, în trepte, amplasate pe o pantă
Procesul de ardere
- Arderea pe lemne durează 10-14 zile continuu
- Temperatura ajunge până la 1.300°C (2.370°F)
- Cenușa din lemnul de pin se topește și se contopește cu suprafața
- Nu se aplică glazură; Finisajul suprafeței este obținut în întregime prin efecte de cuptor
Caracteristici estetice
Aspectul final al ceramicii Bizen depinde de:
- Poziția în cuptor (față, lateral, îngropat în jar)
- Depunerile de cenușă și curgerea flăcării
- Tipul de lemn utilizat (de obicei pin)
Modele comune de suprafață
| Model | Descriere |
|---|---|
| Goma (胡麻) | Pete asemănătoare susanului formate din cenușă de pin topită |
| Hidasuki (緋襷) | Linii roșu-brun create prin înfășurarea paiului de orez în jurul piesei |
| Botamochi (牡丹餅) | Marcaje circulare cauzate de plasarea unor mici discuri pe suprafață pentru a bloca cenușa |
| Yohen (窯変) | Schimbări și efecte aleatorii de culoare induse de flacără |
Forme și utilizări
Ceramica Bizen include o gamă largă de forme atât funcționale, cât și ceremoniale:
Ceramica funcțională
- Borcane cu apă (mizusashi)
- Boluri de ceai (chawan)
- Vaze cu flori (hanaire)
- Sticle și cești de sake (tokkuri și guinomi)
- Mortare și borcane pentru depozitare
Utilizare artistică și ceremonială
- Ghivece bonsai
- Lucrări sculpturale
- Vaze Ikebana
- Ustensile pentru ceremonia ceaiului
Semnificație culturală
- Ceramica Bizen este strâns legată de estetica wabi-sabi, care valorizează imperfecțiunea și frumusețea naturală.
- Rămâne o ceramică preferată printre maeștrii ceaiului, practicanții ikebana și colecționarii de ceramică.
- Mulți olari Bizen continuă să producă piese folosind tehnici vechi de secole, transmise în cadrul familiilor.
Locuri notabile de fabricare a cuptoarelor
- Satul Imbe (伊部町): Centru tradițional al ceramicii Bizen; găzduiește festivaluri de olărit și adăpostește numeroase cuptoare funcționale.
- Vechea Școală Imbe (Muzeul de Artă Tradițională și Contemporană a Olăritului Bizen)
- Cuptorul lui Kaneshige Tōyō: Păstrat în scopuri educaționale
Practică contemporană
Astăzi, ceramica Bizen este produsă atât de olari tradiționali, cât și de cei moderni. În timp ce unii mențin metodele antice, alții experimentează cu forma și funcția. Regiunea găzduiește în fiecare toamnă Festivalul Olăritului Bizen, atrăgând mii de vizitatori și colecționari.
Olari Bizen notabili
- Kaneshige Tōyō (1896–1967) – Comoară Națională Vie
- Yamamoto Tōzan
- Fujiwara Kei – Desemnat și Comoară Națională Vie
- Kakurezaki Ryuichi – Inovator contemporan
